Video embed

Xara 3d

joi, 31 martie 2016

Care este diferenţa între spiritele animalelor şi ale oamenilor ?



Există diferenţe între spiritele şi sufletele oamenilor, şi cele ale animalelor ?
Dacă există, care sunt ele ?
Despre asta este vorba în acest articol, acest subiect fiind incitant, fascinant. 
Cel puţin aşa îmi pare a fi, mie... :) 

Au existat și vor mai exista multe discuții pe tema diferențelor existente între animale și oameni, atât din punct de vederea al speciilor - corporal, cât și din punct de vedere spiritual - la nivel de spirit și suflet.
Acest articol a fost întocmit plecând de la întrebarea cuiva care a primit informaţii prin comunicări telepatice, privind relaţiile existente într oameni şi animalele de companie.
El a primit informaţia cum că soţia sa, decedată, a reîntâlnit "dincolo" spiritul câinelui său, de care a fost foarte legată afectiv, animalul decedând înaintea ei, ceea ce i-a provocat o mare suferinţă în timpul vieţii.
"Dupa acest episod, am mai primit mesaje din care se deducea ca amandoi sunt fericiti impreuna si ca spiritele lor se cunosteau din vieti anterioare.
Acum intrebarea mea legata de paragraful cu care am inceput acest comentariu, este spiritul unui caine la fel ca cel al unui om, pentru ca eu tind sa cred ca DA, nu degeaba, Dumnezeu a creat cainele ca fiind cel mai bun prieten al omului, un caine isi iubeste stapanul mai abitir decat propriul copil. 
Astept contra-argumente, deoarece eu cred ca spiritele unui caine sunt de fapt la fel cele dintr-o persoana umana."
Ai articolul şi comentariul întreg aici:


Din punct de vedere corporal, este util să ne uităm la asemănările existente între specia umană şi alte specii de mamifere.
Conformaţia organică prezintă în mod clar anumite tipare comune privind organizarea fiinţelor: patru membre, un cap, două urechi, o gură, un nas, doi ochi, o coloană vertebrală, o inimă, plămâni, ficat, rinichi, vezică urinară, etc. 
La nivel micro, celular, apar de asemenea tipare comune, şi, foarte important, prezenţa ADN-ului la toate fiinţele ne arată că există un tipar comun tuturor speciilor.
ADN-ul se găsește în fiecare celulă a ființelor vii, și este esențial pentru identitatea oricărui organism, de la Euglena viridis - ființa unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, până la Homo sapiens sapiens, omul contemporan.
Structura ADN-ului este unică pentru o specie anume, cât și pentru orice individ al oricărei specii animale sau vegetale.
La om ADN-ul conține circa 3,27 miliarde de perechi de baze (3,27 miliarde de „trepte” în helixul dublu).
Cantitatea de ADN conținută în celule (numită uneori și patrimoniu genetic) nu este corelată cu complexitatea organismului
, existând specii mai puțin complexe decât omul, dar cu un patrimoniu genetic mai bogat cantitativ decât al omului.
Ce este de reţinut, deci - faptul că la baza viului stau anumite tipare comune tuturor organismelor vii, din punct de vedere al structurii materiale corporale, a corporalităţii.
Extrapolând, este logic ca şi la baza structuralităţii spirituale să existe ceva comun tuturor fiinţelor, anumite tipare. 

În principiu, esenţa spirituală - spiritul, are o sursă comună, însă există diverse teorii privind existenţa unor "specii" de spirite, diferite, care urmează o evoluţie sau nu.
Părerile privind asemănările şi deosebirile existente între spiritul omenesc şi cel animal, sunt variate, şi unele sunt chiar opuse altora, se bat cap în cap.
Diferitele religii şi curente spirituale adoptă diferite poziţii privind acest subiect.
Dar, la drept vorbind, poziţia celor care nu oferă explicaţii privind ceea ce este fiinţa spirituală, spiritul şi sufletul, în mod clar, nu ne ajută, şi chiar din contra, căci creează confuzie datorită ignoranţei.
Aşa este şi în cazul creştinismului, căci creştinii confundă în mod curent spiritul cu sufletul, şi nu cunosc ce reprezintă aceste noţiuni, fiind pentru ei ceva... metaforic, de neînţeles, şi lipsit de interes.
În plus, în limba română a fost introdus şi termenul "duh", de origine slavonă, în locul celui de "spirit", ceea ce măreşte şi mai mult confuzia.
Traducerile biblice nu au păstrat sensurile originare ale cuvintelor, privind mulţi termeni, ceea ce este, din punctul meu de vedere, ca o tăiere a crengii de sub picioare. 
Vorbesc aici de cuvinte cum sunt: spirit, suflet, rai, iad, grădina Edenului, paradis, drac, înger, etc.
Traducătorii şi-au pus amprenta personală, "pentru ajutorarea credincioşilor", ceea ce, de fapt, nu face decât să dăuneze, de fapt.
Cine a comparat diferite traduceri între ele ştie la ce mă refer.
Pentru exemplificare vezi aici traducerea Cornilescu versus ortodoxă:  http://www.ebible.ro/biblia/paralel/cornilescu-ortodoxa/genesa/1/
Să-ţi spun acum un mic secret: cuvântul "spirit" a fost şters de pe faţa Bibliei, în traducerile româneşti. 
Dacă nu crezi, dă căutare în bibliile online după cuvântul "spirit".
Şi, după cum ştim, în latină Dumnezeu este... Spiritus Sanctus, iar în engleză Holy Spirit...
În Biblia versiunea King James (limba engleză), cuvântul spirit apare de... 523 ori ! 

Genesa (Facerea) 1
1. La inceput, Dumnezeu a facut cerurile si pamantul.
2. Pamantul era pustiu si gol; peste fata adancului de ape era intuneric, si Duhul lui Dumnezeu Se misca pe deasupra apelor.
Genesis 1:2 And the earth was without form, and void; and darkness was upon the face of the deep. And the Spirit of God moved upon the face of the waters.

Cuvântul duh înlocuieşte spirit, peste tot...
În traducerea Cornilescu duh apare de 110 ori, iar în Biblia ortodoxă online de... 637 ori!
Asta spune multe...
De reţinut, privind Biblia, faptul că Geneza 1 se contrazice cu Geneza 2 privind momentul creaţiei omului faţă de cel al animalelor, în 1 omul fiind creat după ce toate plantele şi animalele au fost create, în ziua a şasea la sfârşit, după care în 2 se spune că Dumnezeu l-a făcut întâi pe om, şi apoi a făcut grădina Edenului şi ulterior animalele... 
Cuvântul suflet apare în Cornilescu de 409 ori, iar în traducerea ortodoxă de 696 ori...

Şi vreau să mai atrag atenţia asupra următorului fapt, prezent în Geneza 1: Dumnezeu a spus să se facă ceva, din pământ, şi s-a făcut, după care se spune că Dumnezeu a făcut
Dar, mare atenţie ar trebui să ai privind faptul că s-a făcut din pământ, că pământul a a dat plantele şi animalele:
11. Apoi Dumnezeu a zis: "Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ." Şi aşa a fost.
12. Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor.
20. Dumnezeu a zis: "Să mişune apele de vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului."
21. Dumnezeu a făcut peştii cei mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după soiurile lor; a făcut şi orice pasăre înaripată după soiul ei.
24. Dumnezeu a zis: "Să dea pământul vieţuitoare după soiul lor, vite, târâtoare şi fiare pământeşti, după soiul lor." Şi aşa a fost.
25. Dumnezeu a făcut fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor.
26. Apoi Dumnezeu a zis: "Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ."
27. Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut.

Deci, ceea ce Dumnezeu a proiectat, pământul a dat.

La fel consider a fi şi cu apariţia omului pe pământ, din pământ (lut), adică având elementele corporalităţii sale preluate din cele ale pământului.
Creaţionismul nu contravine evoluţionismului, în perspectiva mea, deoarece zilele creaţiei sunt uriaşe la scara timpului terestru, şi toate au apărut, pe rând unele din altele, începând cu mediul acvatic.
Atâta doar că evoluţionismul trebuie privit dintr-o altă perspectivă, cea spirituală, pentru a putea fi înţeles şi interpretat în mod corect.
În Geneza 1 este clar, doar Geneza 2 pare să... încurce socotelile...

30. Iar tuturor fiarelor pământului, tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor care se mişcă pe pământ, care au în ele o suflare de viaţă, le-am dat ca hrană toată iarba verde.

Deci tot ce este viu are o "suflare de viaţă".

Dar este traducerea... corectă?

And to every beast of the earth, and to every fowl of the air, and to every thing that creepeth upon the earth, wherein there is life, I have given every green herb for meat: and it was so.
În sfârşit... Ceea ce am vrut să subliniez este faptul că nu ne putem baza pe acest text, căci nu ne oferă informaţii destule despre natura spirituală a omului şi animalelor, şi în plus nu şi-a păstrat conţinutul originar nealterat, şi... trec acum mai departe, dar nu înainte de a-ţi recomanda să arunci o privire aici:  https://www.jw.org/ro/publicatii/carti/invata-biblia/ce-este-un-suflet-spirit-semnificatie/

Sf. Toma de Aquino (c. 1225-1274), învăţa oamenii că „sufletele” animalelor nu pot, prin natura lor, supravieţui morţii. 
A spus că, spre deosebire de sufletele oamenilor, sunt supuse dispariţiei când se separă de corpurile lor.

Am să prezint mai jos o sinteză a abordării lui Rudolf Steiner, din punct de vederea al clarvederii spirituale.
Această viziune corespunde cu rezultatele noilor cercetări ştiinţifice, şi vei vedea din ce punct de vedere, mai jos.
În ştiinţa spirituală vorbim, în cazul omului, de sufletul individual, iar la animal, despre un suflet-grup, suflet al genului, suflet al speciei sau suflet al tipului. 
Exact acelaşi lucru pe care îl atribuim omului individual, ceea ce e conţinut în omul individual, îl atribuim întregii specii animale, drept suflet. 
Căutăm sufletul omului în om, şi, în calitate de cercetători spirituali, căutăm sufletul animalului în afara animalului.
Deoarece ne adâncim cu exactitate în fenomene, suntem conduşi spre contemplarea unor nivele ale existenţei superioare nivelului fizic. 
Aşa cum de jur împrejurul orbului există lumină, culori, strălucire, în jurul omului care nu are decât percepţii fizice există o lume spirituală, în care există entităţi spirituale. 
În momentul în care sunt deschise organele de percepţie sau de cunoaştere spirituală, omul vede de jur împrejurul lui o nouă lume de fapte şi entităţi, pe care înainte nu le putea percepe, dar existau de jur împrejurul lui.
Sufletul individual al omului a coborât dintr-o lume superioară în trupul fizic. 
El nu e de natură fizică, dar a coborât până în lumea fizică. 
Pătrunde trupul fizic şi îl spiritualizează. 
Sufletul animalului - un fel de suflet al genului, tipului sau speciei, nu poate fi întâlnit ca suflet, în calitate de creatură individuală, în lumea fizică. 
După ce ochii spirituali ai omului sunt deschişi, ei dau de sufletul animal, întâlnesc această creatură rotunjită în sine, la fel cum întâlnesc sufletul uman individual în omul individual, când ajung să-l cunoască un om. 
Lumea care se deschide în mod nemijlocit, când se deschid primele organe de cunoaştere, este numită lume astrală.
Aşa cum în lumea fizică se percep individualităţi umane rotunjite în sine, în lumea astrală se percep entităţi de natură sufletească rotunjite în sine, numai că de aceste suflete-grup ţin întregi grupe de animale - grupe de animale de acelaşi fel. 
Este ca şi cum un om aflat în spatele unui perete îşi introduce degetele prin zece orificii, ca să le vedem, şi vedem doar degetele lui ieşind prin găurile din perete. Într-un raport asemănător se află cercetătorul spiritual faţă de lumea superioară, percepând în lumea fizică nişte individualităţi animalice diferite, dar care au o apartenenţă comună.
Animalele individuale nu ţin de un trup fizic comun, dar aparţin unei fiinţe sufleteşti comune. 
Peretele care acoperă fiinţele sufleteşti este obstacolul care constituie graniţa dintre lumea fizică şi lumea astrală. 
Indiferent unde se află diversele animale individuale ale unei specii, aşa cum liniile de unire de la cele zece degete duc la un om, liniile de unire individuale ale animalelor individuale duc la sufletul-grup. 
Ştiinţa spirituală arată că deosebirea dintre om şi animal constă în faptul că ceea ce pentru animal se mai află încă într-o lume spirituală, într-o lume suprasensibilă, şi care, revelându-se, întinde parcă un braţ în lumea fizică, la om a intrat în trup. 
Evoluţia mai înaltă a omului constă în faptul că el ia în stăpânire, în individualitatea lui, sufletul.
Nu trebuie să ne mirăm din cauză că diferitele animale au manifestări de inteligenţă, căci, aşa cum observatorul poate vedea manifestări de inteligenţă în acţiunile degetelor, sau la două mâini ieşite prin găurile din perete, tot aşa putem vedea cum insectele şi animalele individuale, în general, fac un lucru sau altul ce denotă o anumită inteligenţă. 
Dar factorul activ nu a coborât deloc în lumea fizică, ci îl foloseşte pe animal ca pe un organ, ca pe un instrument, pe care îl "întinde" până în lumea fizică.
Tot mai multe cercetări ştiinţifice au ajuns să demonstreze un anumit lucru: informaţia, în lumea animală, se transmite la distanţă între animalele ce aparţin de aceeaşi specie, chiar dacă ele sunt situate pe continente diferite şi nu au strămoşi comuni.
Cercetările pe care le-am studiat se refereau la comportamentul maimuţelor şi ale cobailor.
De exemplu, un cercetător a testat cobai privind timpul în care ei învaţă să parcurgă un labirint, şi a constatat cu uimire că acest comportament învăţat s-a transmis altor cobai, care au parcurs labirintul apoi în timp comparabil cu cei ce învăţaseră prin exersare. 
Exact acelaşi labirint a fost creat apoi de alţi cercetători, la mii de km distanţă, peste ocean, şi aceştia au constatat faptul că şi cobaii lor au scos timpi asemănători cu cei ce învăţaseră deja, ca şi cum de învăţare benefica acum întreaga specie.
Un comportament inteligent învăţat de nişte cobai în SUA s-a transmis la cobai din Europa, şi invers.
Asemănător, un comportament (modul de rezolvare a unei probleme) învăţat de un grup de maimuţe, a fost ulterior depistat la altă populaţie de maimuţe, din altă zonă geografică îndepărtată, privind aceeaşi sarcină de efectuat.
Aceste cercetări intrigă foarte mult oamenii de ştiinţă, dar ele vin să confirme ceea ce clarvăzătorii au relatat din timpuri străvechi privind factorul activ comun prezentat mai sus. 
Ştiinţa vine să confirme şi valideze teoriile corecte existente în religie şi spiritualitate. Pe cele incorecte, le va infirma, invalida, desigur.

La majoritatea oamenilor din epoca prezentă, ochii spirituali, organele de cunoaştere superioare, încă nu s-au deschis, deci ei nu se pot convinge de faptul că în lumea spirituală există suflete animale rotunjite în sine, care îşi trimit, în diferitele animale, organele lor foarte fine. 
Acolo unde se află sufletul-grup, domneşte înţelepciunea. 
În instanţa centrală, în sufletul-grup, există inteligenţă, iar aceasta, în fiecare caz concret, nu e lăsată în seama animalului individual, de aceea este posibil ca înţelepciunea să domnească în întregul regn animal. 
Unde trebuie să apară modificări în raport cu condiţiile exterioare, sufletul-grup chiar intervine. 
Spiritualul animalului corespunde intenţiilor speciei, iar animalul se află ca într-o masă globală. 
În cazul concret-individual, există acţiuni incorecte, greşite, care pot duce chiar la moartea individuală, dar în mare, şi acestea folosesc speciei.
Asupra animalelor sunt răspândite facultăţi şi însuşiri, instincte, comportamente instinctuale şi învăţate, înţelepciune şi inteligenţă. 
La baza fiinţei umane se află înţelepciune, dar şi animalul o are. 
Referitor la memorie: omul o are, dar în cazul animalului trebuie să inversezi situaţia şi să spui că memoria “are” animalul, puterea de reprezentare “are” animalul, căci animalul e posedat de către puterea de reprezentare, şi de către memorie. Animalul este ca un organ al unei fiinţe superioare, care posedă memorie şi putere de reprezentare. Animalul este "împins" de către sufletul-grup, mai înţelept, care nu se află în interiorul animalului individual. 

Să examinăm un pic domesticirea animalelor.
Omul exersează o mână drept mână individuală, şi pentru asta trebuie să aducă în scenă anumite activităţi ale organului său central. 
Dacă mâna este exersată, atunci exerciţiul va rămâne, ca deprindere, legat de mână. 
Astfel, dacă îngrijim şi educăm un animal, acest animal concret-individual progresează, într-un anumit fel, ca şi membrul individual, iar el îşi trimite reacţia de răspuns spre instanţa centrală. 
Aceste influenţe pătrund atât de adânc în sufletul-grup, încât însuşirile devenite deprinderi reapar de la sine la urmaşi. 
La om nu se întâmplă aşa, căci asemenea lucruri izolate nu se transmit de la sine prin ereditate, deoarece la om ceea ce ţine de specie este pus în lumină de însuşirile individualităţii.
Deci evoluţia omului şi a animalelor decurg în mod diferit.
De aceea teoria evoluţionistă ştiinţifică despre originea speciilor are lacunele ei, şi a ajuns în pragul falimentului. 
Cercetătorii serioşi pun din nou sub semnul întrebării ceea ce se afirma înainte - că omul individual se situează cam pe aceeaşi treaptă cu mamiferele cele mai evoluate. 
Ştiinţa spirituală nu doar îşi reprezintă descendenţa, ci ştie să o cerceteze raportând-o la sufletele-tip sau sufletele-grup ale animalelor şi la sufletele umane individuale. 
Dacă ne întoarcem în trecut dincolo de mamiferele superioare actuale şi de om, ajungem la un strămoş originar comun. 
Dar acesta nu era un animal în sensul de astăzi al cuvântului, ci se situa mult mai aproape de om decât de un animal. 
Strămoşii reali pe care trebuie să-i căutăm sunt, într-un anumit sens, pentru om şi pentru animale, suflete-grup sau suflete ale tipurilor.
Întoarceţi-vă în trecut, mai departe şi tot mai departe în evoluţia omului, sau cercetaţi chiar şi în ziua de astăzi anumiţi oameni, aşa-numiţii sălbatici, care au rămas pe o treaptă inferioară a evoluţiei. 
Nu trebuie să vedem la ei mai multe elemente tipice ale speciei, decât la omul evoluat din regiunile civilizate? 
Cu cât ne întoarcem mai departe în timp, cu atât mai puţin este omul o fiinţă individuală. 
Partea individuală s-a dezvoltat în om cu timpul, şi noi ne îndreptăm spre nişte epoci viitoare în care omul va avea nişte trăsături şi mai individuale. 
Omul este pe drumul ce duce de la o fiinţă ca exemplar al speciei sau al tipului, spre o fiinţă din ce în ce mai individuală. 
Acum, el se află la mijlocul drumului. Dacă ne întoarcem spre perioada originară a neamului omenesc, vom găsi întregi grupări de oameni ai căror membri nu au un sentiment al Eului pronunţat, la care sentimentul tribului, sentimentul familiei, era cu mult mai puternic decât sentimentul de a fi un individ separat de ceilalţi, iar individul era sacrificat cu uşurinţă pentru interesele tribului sau ale seminţiei. Deci ajungem, şi în cazul omului, dacă ne întoarcem tot mai mult şi mai mult în trecut, să-i recunoaştem un suflet-grup, astfel că în vremuri foarte vechi, recunoaştem şi sufletul uman drept suflet-grup, la fel cum e sufletul actual al animalelor.
Sufletul uman a găsit această altă posibilitate, pe care sufletul animalelor nu o are. 
Sufletul animal şi-a fixat, densificat, mai devreme decât cel uman, diferitele caracteristici particulare, de aceea, ulterior fixării, animalele n-au mai fost capabile să evolueze, şi s-au oprit pe vechea treaptă.
De exemplu, la baza speciei maimuţelor se află un suflet-grup care şi-a turnat prea devreme însuşirile în forma solidă, de aceea n-a mai putut să dezvolte în continuare însuşirile turnate în forma fizică. 
Omul era încă, în ceea ce priveşte trupul fizic, o fiinţă mai fin modelată, moale, capabilă încă să se transforme. 
Sufletul-grup al omului şi-a păstrat ceea ce mai putea face în sensul capacităţii de modelare, de transformare, nu a luat-o atât de devreme în jos, cu intenţia de a-şi forma un trup fizic, cum au făcut sufletele-grup ale animalelor de astăzi. 
Sufletul uman a aşteptat până când pe Pământ a devenit posibilă pentru el o viaţă mai cuprinzătoare. Astfel, sufletele-grup ale animalelor n-au putut folosi corpurile animalelor, pentru a intra în ele aşa cum a intrat suflet uman în trupul fizic al omului. 
Trupului uman i-a fost păstrată facultatea de a deveni mai desăvârşit, în el există posibilitatea de a deveni o locuinţă, un templu, pentru individualitatea superioară, în care poate trăi şi inteligenţa suprasensibilă.
De aceea, facultăţi cum sunt memoria suprasensibilă, puterea de reprezentare şi inteligenţa suprasensibilă, se întâlnesc deasupra animalelor, nu în animale
Dar spiritualul îl găsim transpus în om, căci el a intrat în om. 
Urmărind geologic evoluţia lumii în sens invers, dăm de un moment în care deja de mult umblau animale pe suprafaţa Pământului, în timp ce pe om îl putem urmări înapoi pe firul vremii numai până în terţiar sau în vechiul diluvian. 
Sufletul uman a aşteptat cu încarnarea, după ce animalele luaseră deja formă fizică. 
Corpul uman s-a cristalizat din spiritual. 
Corpurile animale s-au densificat mai devreme decât s-au densificat corpurile umane, din sufletul lor de grup. 
În vremurile vechi, în care s-au densificat deja sufletele-grup ale animalelor, aceste suflete erau încă imperfecte, de aceea, nu puteau să plăsmuiască decât nişte trepte inferioare. 
Abia mai târziu a fost individualizat sufletul-grup uman, şi pe urmă s-au născut pe Pământul nostru aceşti indivizi. 
În felul acesta înţelegem de ce regnul animal ne apare ca un om descompus în părţile sale. 
În vremurile vechi, sufletul-grup, care era chemat să se dezvolte, a plăsmuit anumite suflete-grup, a construit forme animale, şi aici n-a mai putut merge mai departe. 
Alte entităţi i-au plăsmuit însuşirile. 
De aceea, fiinţa care a aşteptat cel mai mult, care a coborât cel mai târziu, prezintă cea mai mare complexitate, dar şi cea mai mare armonie, reunind în sine ceea ce e răspândit în întreg regnul animal. 
În om, regnul animal s-a individualizat, însuşirile lumii animale fiind reunite într-o unitate. 
Vedem astfel spiritul divin în succesiunea formelor animale, fiecare formă animală fiind o redare unilaterală a spiritului divin, iar o expresie armonioasă, multilaterală, a acestuia, e omul. Paracelsus a spus că, dacă privim la lumea animală, fiecare animal este pentru noi ca o literă, iar omul este cuvântul compus din literele izolate - o comparaţie ce exprimă raportul dintre animal şi om. 
În sânul naturii, animalul e creat perfect, conformaţia sa se ordonează conform unor legi veşnice, forma respectivă păstrând în taină imaginea originară. 
Iar imaginea originară, care fusese creată deja în fiinţa cea mai imperfectă, care reprezintă sufletul în animalul cel mai imperfect, dobândeşte în om, în purtătorul sufletului individual, forma cea mai perfectă. 
De aceea, omului nu i s-a dat doar forma, ca animalelor, ci omul face ca această imagine originară să devină vie, prin gândul creator, în el însuşi. 
În el, gândul se oglindeşte, nu numai după formă şi înfăţişare, ci aşa cum este, iar noi vedem înfăţişat în faţa noastră acest gând însuşi.
Omul, ca supremă creatură a naturii terestre, poate cuprinde în lăuntricul său, marele gând după care s-a plăsmuit şirul fiinţelor vii, până sus, la el.

Cunoscând aceste aspecte referitoare la sufletul-grup al animalelor, poți înțelege mai bine acum ce reprezintă în șamanism contactarea "animalelor de putere", care este de fapt un contact cu aceste suflete-grup ale speciilor de animale, entităţi inteligente din lumea astrală. 

Am prezentat sumar problematica asemănărilor şi diferenţelor existente între om şi animal, căci există multe alte detalii care trebuiesc cunoscute pentru o mai bună înţelegere.
Detalii poţi găsi aici, în conferinţele lui Rudolf Steiner, iar sinteze poţi găsi aici, în Cuprinsul articolelor mele publicate până acum:  http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html la categoria "Spiritualitate".
Recomand în special aceste articole:
- Trup, Suflet, Spirit în viziunea lui Rudolf Steiner
- Spirit, spirite. Ce este Spiritul 
- Entitățile elementale (după Rudolf Steiner)

Atlantis -
Învață să stăpânești arta materializării dorințelor

Cîteva cuvinte, acum, şi despre metempsihoză, reîncarnare şi transmigraţie.
"Metempsihoză (din greacă μετεμψύχωσις) este un termen filosofic care se referă la transmigrația sufletului, în special la reîncarnarea acestuia după moarte.
Este o doctrină populară în numeroase religii orientale precum hinduismul, budismul, jainismul și druzismul, a cărei concept este reprezentat de faptul că un individ se încarnează dintr-un corp în altul, fie că acesta este de natură umană, animală sau vegetală. 
În general, termenul este utilizat exclusiv în contextul filosofiei grecești, dar a fost întrebuințat și de filosofi moderni, precum Schopenhauer și Kurt Gödel; folosit în alt sens, capătă alte conotații, fiind de preferat folosirea termenului „transmigrație”. 
Cuvântul joacă, de asemenea, un important rol în „Ulise” al lui James Joyce și este asociat cu Nietzsche. 
Reîncarnarea sau reîntruparea este o credință filosofico-religioasă conform căreia spiritul supraviețuiește morții trupului, pentru a reveni după un interval într-un nou trup. 
În unele cazuri se face distincția între reîncarnare, prin care pot trece doar ființele umane, și metempsihoză, termen ce presupune transmigrația sufletului între toate formele de viață. 
Conform credinței reîncarnării, o nouă personalitate este dezvoltată la fiecare viață nouă în lumea fizică, dar o parte a ființei rămâne permanent prezentă pe parcursul acestor vieți succesive." Wikipedia
Privind această idee: "un individ se încarnează dintr-un corp în altul, fie că acesta este de natură umană, animală sau vegetală.", conform celor descrise mai sus, nu este posibilă reîncarnarea spiritului unui om decedat, într-un animal sau o plantă, dar este posibil ca un om să dezvolte o "empatie" atât de puternică încât să-i permită a percepe ceea ce percepe un animal sau o plantă, ca şi cum ar "locui" corpul lor, vieţuind ceea ce ele vieţuiesc. 
Aceasta este cauza greşitei identificări ce poate conduce la credinţa sau chiar convingerea că cel ce a avut o asemenea trăire a trăit în realitate o viaţă în corpul unui animal sau al unei plante.
Dacă privim din prisma evoluţiei, în ideea că ai trăit în urmă cu mult timp, ca spirit, în cursul evoluţiei tale, în corpuri de plante şi animale, asta este o altă temă, foarte complexă, care trebuie dezbătută separat.
Omul rămâne om, iar spiritul său nu regresează, nu are nici o necesitate de a se reîncorpora în trupuri de animale sau plante.
Aceste "experienţe de viaţă" corporale, sunt ca nişte jucării pentru copii, şi aşa cum copiii trec cu creşterea în vârstă la jucării tot mai complexe, abandonând pe cele devenite prea simple pentru ei, şi spiritul abandonează formele mai simple de învăţare, căutând a evolua prin forme tot mai complexe... 


Voi mai completa acest articol şi cu alte viziuni, ale altor autori şi curente spirituale, pe viitor.
Când voi regăsi materialele video în care sunt prezentate cercetările ştiinţifice amintite mai sus, le voi posta şi pe ele în cadrul acestui articol, spre vizionare.





APARATE pentru Relaxare, Protecție Eenergetică, Energizare, pentru starea ta de bine
Vezi și cărțile, sunt interesante:  http://www.aimgroup.ro/116.html

Mind Synergy - Stimulare cerebrală pentru relaxare profundă

CĂRŢI SPIRITUALITATE, EZOTERISM, PARANORMAL, PARAPSIHOLOGIE (şi nu numai) recomandate de Kato : 
http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

De AICI sau AICI POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde.

Dacă ţi-a plăcut:
- dă un Like şi o Distribuire ( pe PC latura din stânga a monitorului şi sub fiecare articol, pe dispozitivele mobile în partea de jos a ecranului - 2 săgeţi de apăsat pt Urmărire (Follow) şi Partajare / Distribuire, şi sub fiecare articol )

- pe PC apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks). 

abonează-te prin email, prin serviciul FeedBurner la acest blog aici : http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial  

Abonează-te la postările noi ale blogurilor mele prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : 
Subscribe to Love Blog 4 All by Email
Subscribe to Spirit by Email


-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen în căsuţa de "Căutare", sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) :  http://youtube.com/user/katonanico

Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. Mulţumesc !

Aici ai linkul către Cuprinsul tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Loveblog4all" la un click distanţă - peste 500 articole ! : http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...



  

software-deals.ro




Evenimente generale Cluj Allevents.in: