Deja-vu (Deja văzut)

Déjà vu, expresie din limba franceză, înseamnă "deja văzut", şi constă în senzaţia puternică pe care un eveniment sau experiență în curs de experimentat o declanşează, privind faptul că a mai fost experimentată o dată în trecut, indiferent dacă acesta s-a întâmplat de fapt, în mod real, sau nu.
Există şi câteva variaţii, incluzând deja vecu = deja trăit, deja senti = deja simţit, deja visite = deja vizitat. 
 Termenul a fost ales în 1876 de către francezul Emile Boirac, unul dintre primii care au studiat fenomenul.
 Cercetările au relevat faptul că aproximativ două treimi din populație au avut experiențe déjà vu.
 Fenomenul este complex, şi se află la intersecţia multor procese cerebrale.
 Poate fi real sau fals, în sensul în care ceea ce crezi tu că experimentezi "în reluare" este o falsă impresie sau nu.
 Din cauza complexităţii sale, deja-vu este situat la graniţa unor mai multe alte fenomene, cum ar fi: 
- precogniţia, premoniţia, presimţirea - experienţe precognitive (senzaţia că ştii exact ce urmează să se întâmple, şi chiar se întâmplă), 
- halucinaţii (determinate de boli sau medicamente/ droguri), 
- amintirile false (prezente şi la oameni sănătoşi dar mai predominant în schizofrenie şi alte patologii),
- empatia, simpatia
- telepatia...
 Spre deosebire de adevăratul deja vu, care durează în jur de 10-30 de secunde, celelalte fenomene pot dura mult mai mult.
 Pentru înţelegerea mai bună a fenomenului trebuie să conştientizezi acest adevăr : prezentul durează extrem de puţin, o mică fracţiune de secundă, şi este în fapt o continuă trecere de la trecut la viitor. 
 În "momentul prezent" de fapt sunt conectate trecutul şi viitorul, în mod continuu !
Deci, într-o secundă a existenţei tale ai trecut prin o mulţime de "prezenturi", de aceea, într-o singură secundă există trecut, prezent şi viitor, iar prezentul reprezintă cea mai... mică parte.
Asta ca să înţelegi faptul că ceea ce ai perceput cu cîteva fracţiuni de secundă în urmă faţă de ceea ce numim prezent, creierul interpretează deja drept... trecut. 


 Există peste 40 de teorii privind apariția și cauza deja-vu, variind de la erori ale procesului de memorare până la reîncarnare. 
Deja vu este un fenomen greu de studiat, deoarece apare spontan, durează puţin, şi nu are manifestări fizice.  Din cauza asta nu a putut fi stabilită încă o explicaţie definitivă.
 Fiecare cercetător care a studiat femonenul deja vu i-a dat definiţii particulare, şi a stabilit categorii pentru factorii care generează un deja vu.
 Una din teorii afirmă că deja vu poate fi determinat de 3 categorii de factori :
1. disfuncţie biologică (ex: epilepsia),
2. familiaritate implicită,
3. percepţie divizată.

Arthur Funkhouser a definit trei tipuri de deja vu, pentru a delimita mai clar asocierile experienţelor neurologice :
1. Deja vecu (deja experimentat), 
2. Deja senti (deja simţit) şi 
3. Deja visite (deja vizitat). 
 Deja vecu, este cea mai comună experienţă şi implică senzaţia de a fi făcut ceva, sau să fi fost într-o situaţie identică înainte, iar în prezent ştii dinainte ce se va întâmpla.  
 Experienţa este adesea foarte detaliată şi apare, de obicei, în timpul unor activităţi cotidiene obişnuite. 
 Durata de manifestare este variabilă, de la o fracţiune de secundă la câteva minute, şi experienţa trăită poate fi amintită, de multe ori, în detaliu, câteva minute după ce a avut loc.
 AF afirmă că visele pot constitui o cauză a "amintirilor despre viitor". 
 Testele efectuate pe studenţi de la Universitatea Oxford au evidenţiat faptul că un procent de 13 % dintre ei au vise premonitorii.
 Un studiu realizat în 1988 psihiatrul american Dr. Nancy Sodow, a confirmat teoria lui AF, dar procentul raportat s-a situat sub10%.
 Medicii au identificat că intervalele de vârstă în care ele apar cel mai des deja-vu-urile sunt cuprinse în intervalele 15 - 19 de ani şi 35 - 40 de ani.

 O teorie interesantă (care corespunde cu cea existentă în anumite sisteme spirituale) este cea a medicului olandez, Hermon Sno, care afirmă că memoria se comportă ca o hologramă, creierul fiind capabil să creeze imagini tridimensionale ale unor fragmente minuscule de amintiri şi senzaţii. 
 Conform acestei teorii, senzaţia de deja vu s-ar datora unor reminiscenţe ale unor asemenea imagini holografice create de creier, imagini care revin la suprafaţă în momentul în care găsesc un corespondent în lumea reală.


Psihiatrul american Robert Efron a dat naştere teoriei care îi poarta numele, cunoscută şi ca "teoria procesarii duale". În urma studiilor efectuate pe pacienţi din Spitalul de Veterani din Boston, Efron a ajuns la concluzia că senzaţia de deja vu îşi are cauzalitatea în procesele neurologice. 
Deoarece creierul este bombardat zilnic cu o uriaşă cantitate de informaţii, poate să nu se sincronizeze perfect uneori, când este vorba de asimilarea acestora.
RE a observat că emisfera stangă este responsabilă de sortarea şi asimilarea informaţiilor primite, şi că senzaţiile percepute pot fi conştientizate cu o anumită întârziere variablilă în funcţie de mai mulţi factori, ceea ce duce la înregistrarea acestora ca experienţe din trecut, deşi în realitate ele s-au desfăşurat în prezent.
Este vorba de o întârziere variabilă, de la câteva fracţiuni de secundă la câteva secunde.

 Teoria telefonului mobil, sau atenţia împărţită/ percepţie divizată : pentru a lansa această teorie, Dr. Alan Brown a făcut un experiment în care un grup de subiecţi trebuia să privească nişte fotografii cu locaţii şi să spună care le sunt familiare. 
 Înainte de asta, subiecţilor le-au fost arătate o parte din fotografii la viteză foarte mare - 10 fotografii în 20 de milisecunde - suficient pentru creier să le înregistreze dar insuficient pentru subiecţi să le conştientizeze.
 Rezultatul experimentului a fost că fotografiile neconştientizate, dar înregistrate, le-au fost familiare într-un procent mult mai mare decât celelalte fotografii arătate în experiment.
 Asta înseamnă că atunci când atenţia ne este distrasă de la o anumită activitate, înregistrăm totuşi tot ce este în jurul nostru, dar nu conştientizăm. 
 Apoi, când putem să ne concentrăm pe ceea ce facem, lucrurile din jurul nostru ni se par în mod ciudat deja familiare, căci nu ar trebui să fie.
 Un exemplu concret: intri într-o locuinţă nouă în timp ce vorbeşti cu gazda, şi experimentezi un deja vu. 
 Lucrurile funcţionează psihologic în acest caz cam aşa : deoarece eşti atent la ceea ce vorbeşti cu gazda, nu poţi fi atent (nu poţi conştientiza) şi la ceea ce se află în acea casă, deşi creierul a înregistrat totul, vizual, "dintr-o privire" fugitivă.
Iar, ulterior, când te opreşti din vorbit puţin, atenţia eliberată se focusează acum şi asupra casei (a mediului),
şi tu ai acum o senzaţie de... familiaritate, ca şi cum ai mai fost acolo.
Acea senzaţie este conferită de faptul că subconştientul tău a înregistrat mediul, dar tu numai acum conştientizezi ceea ce se află în acel mediu, ca şi cum ai privi pentru... a doua oară. 
Din cauza faptului că tu conştientizezi ce se află în mediu doar când repriveşti mediul (cu atenţia eliberată), ai senzaţia de familiaritate conferită de faptul că creierul a înregistrat, totuşi, în mod subconştient, mediul, de prima dată, când "ţi-ai aruncat privirea" doar pentru a te orienta.

 Psihologul Edward B. Titchener în 1928, a explicat fenomenul déjà vu ca fiind cauzat de o percepţie parţială a unui obiect sau o situație, înainte ca creierul să fi terminat construirea unei percepții pe deplin conștiente asupra experienței, percepția parțială generând un fals sentiment de familiaritate.
 Explicația cea mai acceptată în prezent privind déjà vu, explică acest fenomen ca fiind o anomalie a memoriei, ce conferă impresia falsă că o experiență este reamintită, nu că acesta este un act de previziune, precogniţie, sau profeție.  
 Această explicație este susținută de faptul că sensul de "amintire" a experienţei, la momentul prezent, este puternic prezent, în cele mai multe cazuri, dar că circumstanțele în care experiența anterioară a fost trăită (când, unde și cum experiența a avut loc), sunt incerte sau considerate a fi imposibile.
 De asemenea, pe măsură ce trece timpul, subiecții pot prezenta o amintire puternică de a fi avut o experiență tulburătoare de déjà vu, dar au puține amintiri, sau chiar nici o amintire, privind specificul evenimentului sau circumstanței care au făcut obiectul déjà vu-ului. 
 Acest lucru poate fi produs de o suprapunere între sistemele neurologice responsabile pentru memoria pe termen scurt, și cele responsabile pentru memoria pe termen lung, rezultând amintiri de evenimente recente, percepute eronat că fiind experimentate în trecutul mai îndepărtat.
 O teorie afirmă că evenimentele sunt stocate în memorie, înainte ca partea creierului responsabilă cu conştientizarea experienţei să primească informația și să o proceseze complet. 
 Însă această explicație a fost criticată, deoarece creierul nu ar fi capabil să stocheze informații, fără o intrare senzorială întâi.
  O altă teorie sugerează că creierul poate procesa informațiile senzoriale, poate chiar toate datele senzoriale, ca o "memorie-în-progres", și că, prin urmare, în timpul evenimentului în sine, consideră unele date memorate a fi amintiri din trecutul mai îndepărtat. 


 Legătura cu tulburările psihice : Cercetătorii au încercat să stabilească o legătură între déjà vu și psihopatologiile grave, cum ar fi schizofrenia, anxietatea, tulburarea disociativă de identitate, dar nu au reușit să găsească o corelaţie cu valoare de diagnostic. 
 Nu pare a exista o asociere specială între déjà vu și schizofrenie, sau alte afecţiuni psihice. 
 Cea mai puternică asociaţie a déjà vu cu patologia, este cea cu epilepsia de lob temporal. 
 Această corelație a determinat pe unii cercetători să speculeze că experiența déjà vu este, probabil, o anomalie neurologică în legătură cu descărcarea electrică necorespunzătoare de informaţii, în creier. 
 Deoarece majoritatea oamenilor suferă un ușor, dar non-patologic, episod epileptic, în mod regulat, care în mod frecvent apare chiar înainte de a adormi, s-a presupus că o similară uşoară aberație neurologică apare în experiența déjà vu, rezultând senzații eronate privind memoria.
  Deși nu există în prezent o genă asociată cu déjà vu, gena LGII de pe cromozomul 10, este studiată privind o posibilă legătură. 
 Anumite forme ale genei sunt asociate cu o formă uşoară de epilepsie, și, deși nu există nici o certitudine, déjà vu apare destul de des în timpul crizelor, pentru ca cercetătorii să aibă suficiente motive să suspecteze existenţa unei legături.

 Farmacologie : Anumite medicamente cresc șansele de apariţie a déjà vu la consumatorii lor. 
 De asemenea, unele medicamente, atunci când au fost luate împreună, au fost implicate în cauzarea fenomenului déjà vu. 
 Taiminen și Jääskeläinen (2001) au raportat cazul unui bărbat sănătos psihic, care a început să experimenteze senzaţii intense şi recurente de déjà vu, după consumarea substanţelor amantadina și fenilpropanolamina, împreună, pentru ameliorarea simptomelor de gripă.  
 Pacientul a găsit experiența atât de interesantă, încât el a dat curs complet tratamentului sau medicamentos, după care a raportat experienţa psihologilor, pentru a deschide un studiu de caz. 
 Datorită acțiunii dopaminergice a medicamentelor, și a rezultatelor anterioare privind stimularea creierului cu electrozi (de exemplu Bancaud, Brunet-Bourgin, Chauvel, şi Halgren, 1994), Taiminen și Jääskeläinen au speculat faptul că déjà vu apare ca un rezultat al acțiunii hyperdopaminergice, în zonele meziale temporale ale creierului.
 
 Explicaţii pe baza memoriei : Asemănarea dintre un stimul care provoacă déjà-vu, și existente, dar diferite, urme din memorie, poate conduce la senzaţie. 
 Astfel, confruntarea cu ceva care evocă asociațiile implicite a unei experiențe, şi senzaţia că ea nu poate fi amintită, poate conduce la un déjà vu.
 În efortul de a reproduce experimental senzația, Banister și Zangwill (1941), au folosit hipnoza pentru a oferi participanților o amnezie posthipnotică privind materialele pe care le-au văzut deja. 
 Când acestea au fost mai târziu reîntâlnite, activarea restricționată cauzată de amnezia posthipnotică a dus la 3 din cei 10 participanți la raportarea a ceea ce autorii au numit "paramnezie". 
 Explicațiile pe baza memoriei pot duce la dezvoltarea unor metode experimentale non-invazive, prin care déjà vu poate fi produs, permiţând testarea în condiții experimentale, bine controlate.
 Cleary sugerează că déjà vu poate fi o formă de recunoaștere pe bază de familiaritate (recunoașterea faptului că se bazează pe un sentiment de familiaritate cu o situație), și că metodele de laborator de sondare a recunoaşterii pe bază de familiaritate sunt promiţătoare privind cercetarea déjà vu în condiţii de laborator. 
 Un studiu recent, care a folosit tehnologia realităţii virtuale, a raportat experiențe deja-vu ce au susținut această idee. 
 Această investigare a realităţii virtuale a sugerat că similitudinea dintre înfăţişarea spațială o unei noi scene, și aspectul unei scene experimentate anterior, existente în memorie, dar care nu poate fi amintită, poate contribui la manifestarea unui déjà vu. 
 În cazul în care scena experimentată anterior, existentă în memorie, nu revine în conştienţă, ca un răspuns la vizualizarea scenei noi, ea poate exercita în continuare un efect, un sentiment de familiaritate cu noua scenă, care este subiectiv percepută ca un déjà vu, sau de a fi fost acolo înainte, în ciuda faptului că subiectul ştie că nu a fost. 


 O altă posibilă explicație a fenomenului déjà vu este prin "cryptomnesia", care apare în cazul în care informațiile învăţate sunt uitate, dar cu toate acestea ele rămân stocate în creier, și, cazuri asemănătoare invocă cunoștințe depozitate, ceea ce conduce la un sentiment de familiaritate din cauza situației, evenimentului, sau conținutului emoțional / vocal, cunoscut sub numele de "déjà vu".
 Unii experți sugerează că memoria este un proces de reconstrucție, mai degrabă decât o rememorare a evenimentelor fixe, stabilite. (idee întâlnită şi în anumite sisteme spirituale)
 Această reconstrucție provine din componente stocate, implicând dezvoltări, distorsiuni și omisiuni. 
 Fiecare rechemare succesivă a unui eveniment, este o rechemare a ultimei reconstrucții. 
 Sensul propus al recogniţiei (deja vu) implică realizarea unei bune potriviri între experiența prezentă și datele noastre stocate. 
 Această reconstrucție, cu toate acestea, poate diferi acum mult față de evenimentul original, pe care noi ştim că nu l-am mai experimentat înainte, chiar dacă ne pare similar. 
Oamenii au o memorie bună pentru obiecte.  Dacă vezi un obiect familiar, într-o situaţie nefamiliară, de obicei recunoşti acel obiect, chiar dacă poate nu mai ştii de unde. 
 Poţi observa în casa unor prieteni o veselă pe care o aveau şi bunicii tăi, fără a şti exact de ce ţi se pare cunoscută.   
 Configurarea este cea care dă sentimentul de deja-vu. 
 Iar această experienţă este doar o reacţie a sistemului prin care memoria îţi spune că eşti într-o situaţie... familiară.


 Parapsihologie :
Kato - probabil că ai avut şi tu deja-vu-uri în timpul unor dialoguri, privind ceea ce urmează să spună partenerul tău de dialog.
 Multe senzaţii de deja-vu au loc în timpul dialogului cu alte persoane, când oamenii au impresia că au mai auzit, cândva, exact aceleaşi replici, că au fost martorii aceluiaşi dialog, putând anticipa replicile.  
Acest fenomen, însă, se poate datora fenomenului telepatic, prin care este perceput gândul interlocutorului, înainte de rostirea verbală a lui.

Tu ai putut şti cu puţin înainte ce va spune, deoarece ai recepţionat gândul lui înainte ca acesta să fie verbalizat. Este logic faptul că gândul este emis înainte de verbalizarea sa, deci că este posibil să "citeşti gândul", iar când auzi ceea ce ţi se spune să ai senzaţia că ai cunoscut dinainte ideea exprimată verbal. 
Aici este vorba deci de telepatie, iar fenomenul se poate încadra destul de bine şi la... intuiţie.
În realitate, mulţi oameni se exprima chiar aşa : "Am intuit (ştiut) dinainte ceea ce vei (va) spune."
Tu cum te exprimi în astfele de cazuri ? 
Vezi şi articolul meu despre intuiţie, la linkuri utile, mai jos, pentru a înţelege cum funcţionează intuiţia prin... telepatie.

Ian Stevenson şi alţi cercetători au afirmat că unele cazuri de déjà vu ar putea fi explicate pe baza reîncarnării. Anthony Peake a afirmat că deja vu reprezintă experiențe care apar deoarece oamenii trăiesc viața lor, nu pentru prima dată, ci cel puțin a doua... 
 ET - Unii subiecţi care au experimentat deja vu, susţin că fenomenul psihic apare şi în urma răpirilor de oameni de către fiinţe extraterestre (abductions), ca urmare a ştergerii memoriei privind răpirile, de către fiinţele extraterestre...



Jamais vu 
În opoziţie oarecum cu Deja-vu, se află Jamais-vu (din limba franceză, însemnând "niciodată văzut".
 Este un termen care în psihologie desemnează descrierea oricărei situaţii familiare care nu este recunoscută de către observator.
Jamais-vu implică un sentiment straniu și impresia observatorului de a vedea situația pentru prima dată, în ciuda faptului că, rațional, el știe că a mai fost în situația aceea  (locul acela) înainte. 
Jamais-vu este în mod frecvent explicat ca situația în care o persoană nu recunoaște pe moment ceva familiar, un cuvânt, o persoană, sau un loc loc pe care ea le cunoaște dinainte. Jamais-vu este uneori asociat cu anumite tipuri de afazie, amnezie, și epilepsie.
Teoretic, o senzație jamais vu resimţită într-o suferinţă a unei tulburări delirante sau intoxicație, ar putea conduce la o explicație prin delir, cum ar fi în iluzia Capgras, în care pacientul consideră o persoană cunoscută drept dublu fals sau impostor. 
În cazul în care impostorul este el însuși, setarea clinică ar fi la fel ca cea descrisă ca depersonalizare, prin urmare, jamais vu-ul de sine sau al foartei "realităţi a realităţii", sunt denumite trăiri de depersonalizare (sau suprarealitate).

  Cris Moulin, de la Universitatea Leeds, a aplicat o sarcină pe 92 de voluntari care au scris cuvantul “uşă” de 30 de ori în 60 de secunde. 
După o săptămână, 68% din ei au prezentat simptome de jamais vu, îndoindu-se de faptul că “uşă” este un cuvant real. 
Dr. Moulin consideră că starea de oboseală a creierului ar putea sta la baza fenomenului următor observat la unii pacienţi cu schizofrenie : că o persoană familiară a fost înlocuită cu una straină sau cu un impostor. 
Acestea ar putea fi simptome de jamais vu cronice. 

 Sindromul Capgras este o afectiune în care o persoană are sentimentul că un prieten, soţul/soţia, mama sau alt membru al familiei a fost înlocuit cu un impostor cu aspect identic. 
 Aceasta trăire se clasifică, ca un sindrom al identificării eronate delirante, într-o clasă de convingeri delirante care implică identificări eronate de oameni, locuri şi obiecte. Este frecventă la pacienţii diagnosticaţi cu schizofrenie, dar poate apărea şi în leziuni cerebrale şi demenşă. 

 Vu presque - înseamnă aproape, dar nu destul, îmi amintesc ceva, sentimentul că este pe vârful limbii.



Linkuri utile : 
- Albert Leprince - Undele gândului. Manual de telepatie provocată- http://loveblog4all.blogspot.com/2015/07/cum-lucreaza-intuitia-prezentare-de-caz.html- http://www.deja-experience-research.org/ 
- http://serendip.brynmawr.edu/exchange/node/1682
- http://science.howstuffworks.com/science-vs-myth/deja-vu4.htm
- http://brain.oxfordjournals.org/content/117/1/71
- http://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00415-005-0677-3  
- http://cdp.sagepub.com/content/13/6/256
- http://www.healthcommunities.com/ 
- http://www.jocn-journal.com/article/S0967-5868%2800%2990810-5/abstract  
- http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1053810012000049
- http://brain.oxfordjournals.org/content/86/3/403
- https://en.wikipedia.org/wiki/Capgras_delusion

Activați subtitrarea în limba Română la videoul de mai jos 

Lecturarea articolului:

                                            

Acest aparat - Vital Protect, este un generator de rezonanţă Schumann pe 7,83 Hz, singurul produs în România, cu efecte benefice asupra organismului omenesc. 
Există două modele, pe care le poţi cumpăra online dând click pe linkurile de mai jos. Ai și informaţii detaliate
1. Link - Vital Protect
2. Link - Vital Protect Home - pentru casă

Află ce este Rezonanţa, Rezonanţa Schumann, Terapia prin Rezonanţă -http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.com/2016/12/afla-ce-este-rezonanta-rezonanta.html

APARATE pentru Relaxare, Protecție Energetică, Energizare, pentru starea ta de bine: LINK

CĂRŢI SPIRITUALITATE, EZOTERISM, PARANORMAL, PARAPSIHOLOGIE (şi nu numai) recomandate de Kato : 

http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

De AICI POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde.

Dacă ţi-a plăcut:

- dă un Like şi o Distribuire ( pe PC latura din stânga a monitorului şi sub fiecare articol, pe dispozitivele mobile în partea de jos a ecranului - 2 săgeţi de apăsat pt Urmărire (Follow) şi Partajare / Distribuire, şi sub fiecare articol )

- pe PC apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
- abonează-te prin email, prin serviciul FeedBurner la acest blog aici : http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial

Abonează-te la postările noi ale blogurilor mele prin email, serviciul Feedburner, dând click aici :

Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Subscribe to Spirit by Email

-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen în căsuţa de "Căutare", sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) :http://youtube.com/user/katonanico

Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. Mulţumesc !

Aici ai linkul către Cuprinsul tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Loveblog4all" la un click distanţă - peste 500 articole ! :http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...

  

Powered by JVZoo.com 

Evenimente generale Cluj Allevents.in: